Castelul Banffy este cel mai mare castel din Transilvania, una dintre atractiile baroce majore ale Transilvaniei si României.
Situat la 30 de kilometri de Cluj, Castelul Banffy este atestat documentar de la inceputul secolului al XIV-lea. In 1387, cladirile si terenul inconjurator au intrat in posesia familiei Banffy printr-o danie din partea regelui Sigismund, iar in 1680, un raport militar consemneaza existenta unor fortificatii. Intre 1740 si 1750, la ordinul lui Denes Banffy, castelul a suferit modificari, fiind refacut in stil baroc si adaugandu-ise galeria de statui, obligatorie pentru o resedinta aristocratica la acea vreme. Printre noile cladiri se numarau manejul, grajdurile, remiza si locuintele servitorilor.
Iosif Banffy, descendentul lui Denes, a decis demolarea turnului de poarta in 1820, unind curtea renascentista cu cea baroca, iar din piatra rezultata s-a construit o moara de apa pusa la dispozitia satenilor din Bontida. Totodata, el a decis si transformarea parcului baroc intrunul romantic, specific englezesc. Unul dintre punctele de atractie ale resedintei era scoala hipica din interiorul uneia dintre cladiri.
In 1944, castelul era spital militar iar la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, soldatii nazisti, aflati in retragere, au parjolit castelul, distrugand mobilierul, biblioteca si galeria de tablouri.
Pe vremea comunistilor, ansamblul de cladiri a fost utilizat ca scoala de soferi, C.A.P. si spital pentru copii. In 1963, castelul Banffy a fost folosit ca decor pentru filmarile la “Padurea spanzuratilor”, in regia lui Liviu Ciulei. Cum era nevoie de un foc, scenografii au aprins una dintre cladiri, cu toate ca incidentul ocupa doar cateva minute de film, iar distrugerile provocate au fost masive.
In 1990, a fost declarat monument istoric, iar in 1999 au inceput lucrarile de restaurare si reabilitare, cu sprijinul mai multor institutii si organizatii romanesti si straine, sub inaltul patronaj al Printului Charles de Wales, care a vizitat de cateva ori castelul.
Obiectivul poate fi vizitat, gazduieste cursuri de restaurare si chiar nunti iar intr-una din cladiri functioneaza si o cafenea.
Video Castelul Bannfy
Asezata pe malul drept al Somesului Mic, comuna clujeana Bontida se afla in Nord-Vestul Podisului Transilvaniei, aproape de zona de contact dintre Campia Transilvaniei si Podisul Somesan, la 30 de km de Cluj si 17 km de Municipiul Gherla.
Numele comunei ar insemna in limba maghiara “Podul lui Boncz”, un locuitor al vechii asezari, Benko Boncz, care, potrivit legendei, a construit un pod peste raul Somesul Mic, pentru a stabili legatura cu armata lui Tuhutum, aflata pe malul drept al raului. Podul a ramas in traditia locala drept Podul lui Boncz (in maghiara Boncz-Hid), de unde vine si denumirea romaneasca de Bontida.
Comuna se intinde pe o suprafata de 8.083 ha si are peste 5.000 de locuitori raspanditi in patru sate: Bontida, Rascruci, Coasta si Tauseni.
Relieful este deluros, iar zona este strabatuta de raurile Somesul Mic, Valea Borsa, Valea Gadalinului si Valea Sicului.
